Ultima oră
Mihai Viteazul, născut la Drăgoești? Documente vechi de secole leagă voievodul de comuna vâlceană
Drăgoești apare în documente încă din anul 1516
Istoria comunei Drăgoești datează de mai bine de cinci secole în urmă. Un hrisov datat 3 noiembrie 1516, din vremea domnitorului Neagoe Basarab, menționează satul Drăgoești, alături de alte proprietăți și așezări ale vremii. Este una dintre mărturiile care arată că localitatea avea deja un loc bine conturat în geografia medievală a Țării Românești.
Documentul vorbește despre moșii, vii, păduri și sate aflate în circuitul proprietăților boierești și mănăstirești. Dincolo de limbajul specific epocii, pentru Drăgoești informația are o valoare aparte: numele localității apare într-un act oficial emis cu mai bine de 500 de ani în urmă.
Însă adevărata surpriză apare câteva decenii mai târziu, în vara anului 1557. Este perioada în care Drăgoești intră într-o poveste care ajunge până la una dintre cele mai importante personalități ale istoriei românilor: Mihai Viteazul.
4 iulie 1557: Pătrașcu cel Bun și sfatul domnesc se aflau la Drăgoești
Un document datat 4 iulie 1557 arată că Pătrașcu cel Bun, domnul Țării Românești și cel pe care o parte importantă a istoriografiei îl consideră tatăl lui Mihai Viteazul, se afla în acel moment la Drăgoești, lângă Olt. Hrisovul este cu atât mai important cu cât actul precizează chiar că a fost scris în satul Drăgoești.
Domnitorul nu se afla singur aici. Documentele pomenesc și membri importanți ai sfatului domnesc: Socol mare vornic, Tudor mare logofăt, Dragomir vistier, Stanciu spătar, Radu stolnic, Vlad comis, Lepădat paharnic și Ene mare postelnic. Practic, la Drăgoești se afla, în acele zile, o parte importantă a conducerii Țării Românești.
Studiul istoricului Em. E. Kretzulescu arată că Pătrașcu își petrecea atunci vara la Drăgoești. Prezența domnitorului și a întregului său sfat la 4 iulie 1557 este una dintre cele mai solide legături documentare dintre această localitate și familia din care avea să provină Mihai Viteazul.
Ipoteza spectaculoasă: Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești
Cea mai interesantă informație apare în lucrarea lui Em. E. Kretzulescu, „Lămuriri și întregiri cu privire la familia lui Mihaiu Vodă Viteazul”, publicată la începutul secolului XX. Autorul afirmă că Mihai Viteazul s-ar fi născut în vara anului 1557 la Drăgoeștii din Olt, tocmai în perioada în care Pătrașcu Vodă se afla aici împreună cu sfatul său.
Data nașterii lui Mihai Viteazul nu este stabilită însă fără urmă de îndoială. Portretul realizat la Praga în 1601 de Aegidius Sadeler îl prezenta pe voievod la vârsta de 43 de ani, ceea ce conduce spre anii 1557–1558. Alte surse istorice plasează, de asemenea, nașterea în această perioadă.
Așadar, documentele nu permit formularea unei sentințe istorice definitive de tipul „Mihai Viteazul s-a născut cu certitudine la Drăgoești”. Ele oferă însă o ipoteză remarcabilă: exact în vara în care unele surse plasează nașterea viitorului voievod, Pătrașcu cel Bun se afla la Drăgoești. Iar un studiu istoric vechi de peste un secol indică explicit localitatea drept loc al nașterii sale.
Documente, tradiții și legende păstrate la Drăgoești
De-a lungul timpului, în zonă s-au păstrat și tradiții potrivit cărora Mihai Viteazul ar fi fost botezat la Drăgoești. Alte variante leagă botezul său de biserica din Proieni, în nordul actualului județ Vâlcea. Documentele consultate nu oferă însă o dată sau o dovadă definitivă care să tranșeze această problemă.
La fel se întâmplă și cu alte povești locale legate de familia voievodului. Unele tradiții au pus-o pe Doamna Stanca în legătură directă cu familia boierească din Drăgoești, însă cercetările documentare indică o altă origine a acesteia. Tocmai această diferență dintre tradiție și document face istoria locului cu atât mai interesantă.
Ceea ce poate fi spus fără exagerare este că Drăgoești apare în documentele secolului al XVI-lea într-un context de prim rang. Pătrașcu cel Bun a fost aici, sfatul domnesc a fost aici, un hrisov a fost emis aici, iar existența unei posibile legături cu nașterea lui Mihai Viteazul merită cunoscută și cercetată în continuare.
Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, martor al Drăgoeștiului medieval
O altă piesă importantă a acestei istorii este Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Drăgoești de Sus, considerată în documentele locale cea mai veche dintre construcțiile religioase ale comunei. Lăcașul este legat de familia lui Tudor logofătul din Drăgoești, iar o inscripție funerară amintește anul 1530, ceea ce duce existența sa în prima jumătate a secolului al XVI-lea.
Biserica a trecut prin numeroase transformări. Documentele amintesc lucrări importante în anul 1769, iar în 1883 comunitatea și preotul Ilie Rădulescu au realizat noi reparații și au cumpărat obiecte necesare lăcașului. Au urmat alte intervenții de-a lungul secolelor XIX și XX.
Inundațiile din 1970 au produs avarii serioase, iar cutremurul din 1977 a amplificat distrugerile. Restaurarea a fost finalizată în 1985, cu noi lucrări în 1990. Astăzi, toate aceste mărturii – hrisoave, studii istorice și monumente – conturează imaginea unei comune cu un trecut mult mai bogat decât ar putea bănui cineva la prima vedere. Iar întrebarea dacă aici s-a născut Mihai Viteazul rămâne una dintre cele mai fascinante file ale istoriei Drăgoeștiului.
Întrebări frecvente
Există dovada definitivă că Mihai Viteazul s-a născut la Drăgoești?
Nu. Există surse istorice care indică Drăgoești drept posibil loc al nașterii sale, însă data și locul exact al nașterii lui Mihai Viteazul rămân discutate de istorici.
Ce este sigur din documentele anului 1557?
Este documentată prezența lui Pătrașcu cel Bun la Drăgoești, la 4 iulie 1557, împreună cu membri importanți ai sfatului domnesc. Un hrisov a fost emis chiar în satul Drăgoești.
Când este menționat pentru prima dată Drăgoeștiul?
Documentele prezentate indică un hrisov din 3 noiembrie 1516, emis în timpul lui Neagoe Basarab, în care este menționat satul Drăgoești.
Ce legătură are Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” cu această poveste?
Biserica este unul dintre cele mai vechi monumente ale comunei și este legată de familia boierească din Drăgoești. Există și tradiții locale privind o posibilă legătură cu botezul lui Mihai Viteazul, însă acestea nu sunt confirmate definitiv printr-un act de botez păstrat.
Surse documentare: Em. E. Kretzulescu – „Lămuriri și întregiri cu privire la familia lui Mihaiu Vodă Viteazul”; Documenta Romaniae Historica – documentul emis de Pătrașcu cel Bun la Drăgoești, la 4 iulie 1557; documentele și materialele istorice puse la dispoziție de Primăria Comunei Drăgoești.
Notă: articolul prezintă informațiile și ipotezele cuprinse în documentele istorice consultate. Posibilul loc al nașterii lui Mihai Viteazul este prezentat ca ipoteză istorică, nu ca fapt stabilit definitiv.
Ultima oră
Centura Horezu are constructor și contract semnat
Investiția de 30 de milioane de euro intră într-o nouă etapă
Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din zona Horezu face un pas decisiv spre realizare. Contractul pentru proiectarea și construirea variantei de ocolire a orașului a fost semnat cu STRABAG, valoarea acestuia fiind de aproximativ 153,3 milioane de lei, fără TVA, echivalentul a circa 30 de milioane de euro.
Anunțul de atribuire a fost publicat în sistemul achizițiilor publice la 18 noiembrie 2026. STRABAG este constructorul desemnat, iar printre subcontractanții implicați se numără și ZÜBLIN România. Contractul vine după o perioadă de incertitudine, în care proiectul a întâmpinat dificultăți legate de asigurarea finanțării.
Investiția beneficiază de finanțare prin Programul Transport 2021–2027 și din fonduri proprii. Valoarea contractului este mai mică decât estimarea inițială a achiziției, de aproximativ 166,9 milioane de lei, fără TVA. Diferența este de circa 13,6 milioane de lei, însă costurile finale vor depinde și de modul în care va fi implementat proiectul.
Pe unde va trece noua șosea de centură
Viitoarea variantă de ocolire va avea o lungime de aproximativ 3,7 kilometri și va traversa zona de sud a orașului Horezu, pe teritoriile administrative ale localităților Horezu, Măldărești și Tomșani. Drumul va face legătura între două sectoare ale DN67, urmând să ofere o alternativă pentru vehiculele care tranzitează localitatea.
Noua șosea va avea câte o bandă de circulație pe fiecare sens și va fi proiectată pentru o viteză de 80 km/h. Traseul include două sensuri giratorii, lucrări de traversare a râului Luncavăț și a drumului național DN65C, precum și pasaje denivelate în zona drumului comunal DC139 și a unui drum local.
Proiectul prevede și o parcare de scurtă durată, cu facilități pentru șoferi, spații comerciale, grupuri sanitare și locuri pentru autoturisme și camioane. Potrivit informațiilor publicate, aici sunt prevăzute și cel puțin 28 de puncte de încărcare pentru vehicule electrice.
Când ar putea începe lucrările și ce câștigă Horezu
Termenul prevăzut pentru proiectare și execuție este de 27 de luni, dintre care trei luni sunt alocate proiectării, iar 24 de luni construirii propriu-zise. La acestea se adaugă perioada de garanție a lucrărilor, de minimum 36 de luni. Calendarul efectiv depinde de emiterea ordinului de începere și de derularea etapelor contractuale.
Potrivit surselor, primarul orașului Horezu, Nicolae Sărdărescu, a precizat că ordinul de începere ar urma să fie emis în săptămâna de după 21 noiembrie. Edilul a indicat și o contribuție de 840.000 de euro din bugetul local. Aceste informații privesc calendarul anunțat, nu confirmă deschiderea efectivă a șantierului.
Pentru locuitorii din Horezu, miza principală este reducerea traficului de tranzit din interiorul orașului, în special a circulației vehiculelor grele. Odată finalizată și deschisă circulației, centura ar putea diminua aglomerația, zgomotul și presiunea asupra străzilor centrale. Deocamdată, însă, beneficiile rămân legate de finalizarea investiției, nu doar de semnarea contractului.
Surse
- Agenda Construcțiilor – STRABAG și ZÜBLIN, implicate în realizarea centurii Horezu
- Timpul de Vâlcea – Contractul și declarațiile privind începerea lucrărilor
- Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – Anunțul de atribuire 802947-2026
Disclaimer: Articolul prezintă informațiile disponibile la 21 noiembrie 2026. Termenele de proiectare, execuție și deschidere a circulației pot suferi modificări în funcție de evoluția proiectului.
Ultima oră
Mihai Viteazul revine la Drăgoești pe marele ecran
Un eveniment cinematografic special pentru comunitatea din Drăgoești
Comuna Drăgoești, din județul Vâlcea, se pregătește să găzduiască un eveniment cultural cu o semnificație aparte pentru comunitate. Pe 2 decembrie 2026, de la ora 11:00, la Centrul Cultural „Mihai Viteazul”, este anunțată o proiecție specială a filmului „Mihai Viteazul: Prințul intrat în legenda Europei”, în regia Mihaelei Mihai. Evenimentul a fost făcut public de Primăria Comunei Drăgoești, care îi invită pe localnici să participe la vizionare.
Realizat în 2022, filmul istoric urmărește viața și evoluția domnitorului Mihai Viteazul, una dintre personalitățile reprezentative ale istoriei românești. Producția îmbină interpretarea artistică a evenimentelor cu elemente documentare și readuce în atenție parcursul conducătorului care, în anul 1600, a reușit să unească pentru scurt timp Țara Românească, Moldova și Transilvania sub aceeași autoritate. Pelicula are o durată de aproximativ 69 de minute.
Pentru Drăgoești, întâlnirea cu această producție are o însemnătate care depășește simpla vizionare a unui film istoric. Comuna se numără printre locurile în care au fost realizate filmări, iar povestea domnitorului este legată de tradițiile și cercetările locale privind originile sale. Proiecția oferă astfel publicului ocazia de a descoperi o producție cinematografică în care apar și locuri familiare comunității.
Drăgoești, printre locurile în care s-a filmat povestea domnitorului
Potrivit anunțului transmis de Primăria Drăgoești, o parte dintre secvențele filmului au fost realizate chiar pe teritoriul comunei, la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” și pe izlazul din zonele Buciumeni și Boncani. Alegerea acestor locuri pentru filmări aduce în prim-plan peisajul local și patrimoniul istoric al comunității, într-o producție care a fost prezentată publicului din mai multe orașe ale țării.
Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” este unul dintre reperele istorice ale comunei, fiind inclusă și în evidențele naționale ale lăcașurilor de cult. În jurul acestui loc s-au păstrat relatări și ipoteze potrivit cărora Mihai Viteazul ar fi fost botezat la Drăgoești. Originea exactă a domnitorului rămâne însă un subiect de cercetare și dezbatere istorică, motiv pentru care asemenea legături trebuie privite cu prudență. Cert este că zona a atras atenția realizatorilor filmului și a devenit parte din decorul producției.
Pentru un locuitor din Drăgoești, vizionarea unui film istoric capătă o semnificație diferită atunci când recunoaște pe ecran biserica sau locurile prin care trece în viața de zi cu zi. Din această perspectivă, proiecția poate fi și un prilej de a redescoperi patrimoniul comunei și de a privi cu alți ochi locurile de acasă.
Denis Ștefan și Mihaela Mihai, invitați la proiecția din Drăgoești
Unul dintre aspectele atractive ale evenimentului este participarea anunțată a unor membri importanți ai echipei filmului. Conform comunicării Primăriei Drăgoești, Denis Ștefan, interpretul domnitorului Mihai Viteazul, și Mihaela Mihai, regizoarea peliculei și interpreta Doamnei Stanca, ar urma să fie prezenți la proiecție. Pentru spectatori, întâlnirea reprezintă o ocazie de a vedea filmul în apropierea celor care au contribuit direct la realizarea sa.
Producția îi reunește și pe alți actori cunoscuți, printre care Maia Morgenstern, care o interpretează pe Tudora, mama domnitorului. Povestea cinematografică urmărește atât viața personală a lui Mihai Viteazul, cât și deciziile și confruntările politice care i-au marcat domnia. Filmul a fost prezentat în cinematografe din România, iar în anii următori a ajuns și la publicul din străinătate. Proiecția anunțată la Drăgoești reprezintă, așadar, o întâlnire specială a filmului cu una dintre comunitățile în care s-a turnat.
Prin organizarea acestui eveniment la Centrul Cultural „Mihai Viteazul”, administrația locală aduce în atenția comunității o producție care pune în valoare istoria și locurile din zonă. Proiecția este anunțată pentru 2 decembrie 2026, începând cu ora 11:00. Primăria Drăgoești îi invită pe locuitori să participe, iar informațiile privind eventuale bilete, rezervări sau condiții de acces nu sunt precizate în mesajul public.
Întrebări frecvente
Când va avea loc proiecția filmului despre Mihai Viteazul la Drăgoești?
Potrivit anunțului Primăriei Drăgoești, proiecția este programată pentru 2 decembrie 2026, de la ora 11:00.
Unde va fi difuzat filmul?
Evenimentul este anunțat la Centrul Cultural „Mihai Viteazul” din comuna Drăgoești, județul Vâlcea.
Ce actori vor participa la eveniment?
Primăria Drăgoești a anunțat participarea lui Denis Ștefan, interpretul lui Mihai Viteazul, și a Mihaelei Mihai, regizoarea filmului și interpreta Doamnei Stanca.
Unde au fost realizate filmări în comuna Drăgoești?
Conform comunicării publice, o parte dintre filmări s-au desfășurat la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” și pe izlazul din zonele Buciumeni și Boncani.
Este necesară cumpărarea unui bilet pentru proiecție?
Anunțul Primăriei Drăgoești nu precizează dacă accesul este gratuit sau dacă sunt necesare bilete ori rezervări. Aceste detalii trebuie confirmate cu organizatorii.
Surse verificate în luna noiembrie 2026
Drăgășani în Prim-plan
Primăria Drăgășani ridică frunzele din Zlătărei în fiecare vineri
Primăria Municipiului Drăgășani vine în sprijinul locuitorilor din Zlătărei cu o nouă acțiune dedicată curățeniei. Începând de vineri, 20 noiembrie 2026, echipele municipalității vor ridica săptămânal frunzele adunate de cetățeni de pe domeniul public.
Măsura a fost anunțată public de administrația locală, printr-un mesaj semnat de primarul Costinel Stoica. Scopul este menținerea curățeniei și a unui aspect îngrijit al localității, mai ales în această perioadă a anului, când frunzele căzute se adună pe trotuare și în apropierea proprietăților.
Cum se va desfășura colectarea frunzelor
Potrivit anunțului Primăriei Drăgășani, ridicarea frunzelor se va face în fiecare zi de vineri. Locuitorii din Zlătărei sunt rugați să strângă frunzele de pe domeniul public, din dreptul proprietăților, și să le depoziteze la poartă, într-un loc accesibil echipelor care efectuează colectarea.
În acest fel, cetățenii pot contribui direct la întreținerea spațiilor din fața gospodăriilor, iar echipele municipalității vor asigura ridicarea frunzelor adunate. Anunțul nu stabilește o oră exactă pentru trecerea echipelor.
O inițiativă pentru o localitate mai îngrijită
Acțiunea propusă de Primăria Drăgășani pune accent pe colaborarea dintre administrație și locuitori. Cetățenii se ocupă de strângerea frunzelor din dreptul proprietăților, de pe domeniul public, iar municipalitatea intervine pentru colectarea lor, potrivit programului anunțat.
Pentru cei care locuiesc pe străzi cu mulți copaci, frunzele căzute toamna înseamnă o grijă în plus. Posibilitatea de a le aduna în fața proprietății, știind că există o zi stabilită pentru ridicare, poate face întreținerea zonei mai ușoară.
Prin această inițiativă, administrația condusă de primarul Costinel Stoica urmărește să păstreze domeniul public curat și să încurajeze implicarea comunității. Pentru locuitorii din Zlătărei, informația esențială este simplă: începând cu 20 noiembrie, vinerea este ziua anunțată pentru colectarea frunzelor.
Întrebări frecvente
Când începe colectarea frunzelor în Zlătărei?
Prima zi anunțată pentru ridicarea frunzelor este vineri, 20 noiembrie 2026.
În ce zile vor fi ridicate frunzele?
Potrivit Primăriei Municipiului Drăgășani, colectarea este programată în fiecare zi de vineri.
Unde trebuie să depoziteze locuitorii frunzele?
Frunzele strânse de pe domeniul public, din dreptul proprietăților, trebuie lăsate la poartă, într-un loc accesibil echipelor de colectare.
Sunt colectate și frunzele provenite din curțile private?
Comunicarea publică se referă la frunzele strânse de cetățeni de pe domeniul public. Nu sunt oferite informații despre colectarea celor provenite din curțile private.




