Ultima oră
România a terminat pe locul 3 la Eurovision 2026, cu Alexandra Căpitănescu
România a terminat pe locul 3 la Eurovision 2026, la Viena, cu Alexandra Căpitănescu și piesa „Choke Me”. Reprezentanta țării noastre a obținut 296 de puncte în Marea Finală, reușind una dintre cele mai importante performanțe ale României din istoria participărilor la concurs.
Finala Eurovision Song Contest 2026 a fost câștigată de Bulgaria, reprezentată de DARA, cu piesa „Bangaranga”, care a acumulat 516 puncte. Israelul s-a clasat pe locul 2, cu 343 de puncte, iar România a completat podiumul, cu 296 de puncte. Alexandra Căpitănescu a fost una dintre surprizele puternice ale serii, într-o finală intensă, urmărită de milioane de telespectatori.
Rezultatul este cu atât mai important cu cât România a revenit în competiție după o pauză și a reușit să ajungă direct în zona de top. Piesa „Choke Me” a primit un sprijin puternic din partea publicului, care i-a acordat României 232 de puncte. Juriile au oferit 64 de puncte, iar totalul a fost suficient pentru un loc pe podium.
Alexandra Căpitănescu a dus România pe podium
Alexandra Căpitănescu a reprezentat România cu piesa „Choke Me”, un moment scenic puternic, construit pe energie, tensiune vizuală și o interpretare vocală intensă. Într-o finală cu 25 de țări, România a reușit să se diferențieze printr-un concept curajos și o prezență scenică memorabilă.
Momentul României a venit aproape de finalul show-ului, pe poziția 24 în ordinea de intrare. Această poziționare a ajutat piesa să rămână proaspătă în memoria publicului înaintea deschiderii votului. Într-un concurs în care impactul vizual și emoțional contează enorm, apariția târzie poate fi un avantaj, mai ales dacă momentul este suficient de puternic.
După anunțarea rezultatului, Alexandra Căpitănescu a transmis un mesaj de bucurie și recunoștință, spunând că România va fi „numai sus” la Eurovision și că acest rezultat este doar începutul. Reacția artistei a venit după o seară în care votul publicului a împins România spre una dintre cele mai bune clasări ale sale.
Scorul României: 296 de puncte
România a încheiat finala cu 296 de puncte. Dintre acestea, 64 au venit din partea juriilor naționale, iar 232 din partea publicului. Diferența arată că piesa Alexandrei Căpitănescu a avut o susținere mult mai puternică în televot decât în votul juriilor.
Acest raport este important pentru interpretarea rezultatului. Juriile au plasat România într-o zonă bună, dar publicul a fost cel care a ridicat piesa pe podium. Pentru Eurovision, un vot public masiv înseamnă că momentul a avut impact real asupra telespectatorilor, dincolo de criteriile tehnice ale juriilor.
Potrivit informațiilor apărute după finală, România a primit voturi din partea publicului din toate țările participante. Acest detaliu arată că piesa nu a avut doar câteva surse izolate de punctaj, ci a reușit să ajungă la un public larg, din zone diferite ale Europei și din afara ei.
Bulgaria a câștigat Eurovision 2026
Marea câștigătoare a ediției din 2026 a fost Bulgaria, cu DARA și piesa „Bangaranga”. Cu 516 puncte, Bulgaria a obținut un avans clar față de restul clasamentului și a marcat prima sa victorie la Eurovision Song Contest. Piesa a convins atât juriile, cât și publicul, ceea ce a transformat victoria într-una categorică.
Pe locul al doilea s-a clasat Israelul, cu 343 de puncte. România a ocupat locul 3, cu 296 de puncte, urmată de Australia și Italia. Topul finalei a arătat o competiție foarte strânsă în zona locurilor 2-5, în timp ce Bulgaria s-a desprins clar în frunte.
Finala de la Viena a fost una puternică, cu momente diverse ca stil, de la pop și rock până la influențe folclorice, piese dramatice și producții vizuale complexe. În acest context, România a reușit să se impună cu un moment intens, diferit și ușor de reținut.
Un rezultat important pentru România
Locul 3 obținut de Alexandra Căpitănescu este unul dintre cele mai bune rezultate ale României la Eurovision. Țara noastră a mai ajuns pe podium în trecut, iar performanța din 2026 confirmă că România poate reveni în zona de top atunci când trimite o piesă cu identitate clară și un moment scenic bine construit.
Rezultatul are și o valoare simbolică. România nu doar că s-a calificat în finală, ci a reușit să intre în lupta pentru primele locuri. Pentru publicul român, clasarea pe podium aduce o doză importantă de încredere după mai multe ediții în care rezultatele nu au fost la nivelul așteptărilor.
Pentru Alexandra Căpitănescu, Eurovision 2026 poate deveni un moment de cotitură în carieră. O apariție puternică în finală, urmată de un loc 3, oferă vizibilitate europeană și poate deschide noi oportunități muzicale, colaborări și apariții internaționale.
Publicul a făcut diferența
Unul dintre cele mai importante aspecte ale rezultatului este diferența dintre votul juriilor și votul publicului. România a primit 64 de puncte de la juriile naționale, dar 232 de puncte de la telespectatori. Această diferență arată că piesa a avut o priză puternică la public, chiar dacă juriile au fost mai rezervate.
În Eurovision, un moment care prinde la public poate schimba radical clasamentul. Votul telespectatorilor are adesea capacitatea de a ridica piese care produc emoție, energie sau reacție imediată. În cazul României, „Choke Me” a funcționat ca un moment de impact, potrivit pentru o finală mare.
Sprijinul publicului este cu atât mai valoros cu cât finala a fost foarte competitivă. România a terminat înaintea unor țări cu nume puternice, producții mari și artiști cunoscuți. Clasarea pe podium confirmă că momentul Alexandrei Căpitănescu a avut forță reală în seara finalei.
Ce înseamnă pentru viitoarele participări ale României
Rezultatul din 2026 poate influența felul în care România își gândește următoarele participări la Eurovision. Succesul Alexandrei Căpitănescu arată că publicul poate răspunde bine la o piesă curajoasă, cu identitate puternică și staging memorabil.
În ultimii ani, Eurovision a devenit tot mai mult un concurs al momentelor complete. Nu este suficientă o piesă bună, iar o voce puternică trebuie susținută de regie, lumini, cameră, costume și o poveste vizuală coerentă. România a reușit în 2026 să livreze un pachet scenic care a rămas în mintea publicului.
Performanța de la Viena poate ridica nivelul așteptărilor pentru următoarea selecție națională. Publicul va aștepta piese mai puternice, artiști mai bine pregătiți pentru scenă mare și o strategie clară pentru promovarea internațională a reprezentantului României.
Reacții după finală
După finală, delegația României a celebrat rezultatul obținut la Viena. Alexandra Căpitănescu și echipa sa au vorbit despre emoțiile serii, despre votul publicului și despre sentimentul că România a fost susținută puternic de telespectatori.
Rezultatul a generat reacții pozitive și în România, unde clasarea pe podium a fost primită ca o confirmare a potențialului artistic al momentului. Pentru mulți fani, locul 3 reprezintă o revenire importantă a României în prim-planul competiției.
În același timp, rezultatul poate genera și discuții despre diferența dintre votul juriilor și votul publicului. Faptul că România a fost mult mai susținută de telespectatori decât de jurii poate deveni un punct de analiză pentru strategia viitoare.
Concluzie
România a terminat pe locul 3 la Eurovision 2026, cu Alexandra Căpitănescu și piesa „Choke Me”, acumulând 296 de puncte în finala de la Viena. Bulgaria a câștigat concursul, Israelul a ocupat locul 2, iar România a revenit pe podium cu unul dintre cele mai bune rezultate din istoria participărilor sale.
Performanța Alexandrei Căpitănescu este importantă nu doar prin clasament, ci și prin felul în care publicul a reacționat la momentul României. Cele 232 de puncte din televot arată că piesa a avut impact puternic, iar locul 3 poate deveni un reper pentru viitoarele participări ale țării noastre la Eurovision.
Întrebări frecvente
Pe ce loc a terminat România la Eurovision 2026?
România a terminat pe locul 3 în finala Eurovision 2026.
Cine a reprezentat România la Eurovision 2026?
România a fost reprezentată de Alexandra Căpitănescu.
Ce piesă a cântat Alexandra Căpitănescu?
Alexandra Căpitănescu a cântat piesa „Choke Me”.
Câte puncte a obținut România?
România a obținut 296 de puncte: 64 de la jurii și 232 de la public.
Cine a câștigat Eurovision 2026?
Eurovision 2026 a fost câștigat de Bulgaria, reprezentată de DARA, cu piesa „Bangaranga”.
Surse verificate în mai 2026
- Eurovision Song Contest – verificare pentru clasamentul oficial, punctajul României, punctele juriului, punctele publicului și câștigătoarea ediției.
- TVR – verificare pentru reacțiile delegației României, declarațiile Alexandrei Căpitănescu și detaliile despre rezultatul obținut.
- G4Media – verificare jurnalistică suplimentară pentru distribuția voturilor, punctajele acordate României și contextul finalei Eurovision 2026.
Disclaimer de neafiliere: Acest material are scop informativ și editorial. Publicația nu este afiliată cu Eurovision Song Contest, European Broadcasting Union, TVR, Alexandra Căpitănescu, DARA, delegațiile participante, G4Media sau alte instituții și surse menționate. Informațiile prezentate nu reprezintă comunicare oficială a organizatorilor, recomandare comercială sau garanție privind viitoare rezultate ale României la Eurovision. Pentru clasamente complete și date oficiale, consultați sursele oficiale ale competiției.
Ultima oră
Vaideeniul și-a spus povestea în culori la cea de-a patra ediție a taberei de pictură
Vaideeni, locul în care frumusețea satului românesc prinde viață pe pânză
Comuna Vaideeni din județul Vâlcea a fost, timp de zece zile, gazda unui eveniment cultural care a pus în valoare peisajele, tradițiile și identitatea acestei comunități. În perioada 16–25 octombrie 2026, aici s-a desfășurat cea de-a patra ediție a taberei de pictură „Vaideeni – Istorie în culori”, o manifestare care a reunit artiști plastici pasionați de frumusețea și autenticitatea satului românesc.
Organizată de Fundația Vaideenii, tabăra a oferit participanților ocazia să descopere și să interpreteze artistic locurile care dau personalitate comunei. Casele tradiționale, peisajele montane, gospodăriile și atmosfera satului au devenit surse de inspirație pentru lucrări care vorbesc despre legătura dintre oameni, natură și trecut.
Ajuns la a patra ediție, proiectul demonstrează că Vaideeniul are multe de oferit și dincolo de frumusețea cadrului natural. Este o comună în care tradițiile continuă să fie prețuite, iar inițiativele culturale contribuie la promovarea unei identități locale bine păstrate. Prin asemenea evenimente, poveștile locului ajung să fie cunoscute și apreciate de un public tot mai larg.
Un proiect cultural dedicat memoriei pictorului Victor Apostoloiu
Tabăra „Vaideeni – Istorie în culori” are și o semnificație aparte, fiind organizată în memoria pictorului Victor Apostoloiu, originar din Vaideeni. Prin această inițiativă, Fundația Vaideenii aduce un omagiu unui artist al locului și păstrează vie legătura dintre comunitate și oamenii care au contribuit la viața sa culturală.
Într-o perioadă în care multe dintre tradițiile satului românesc riscă să fie uitate, astfel de proiecte oferă o modalitate diferită de a le păstra. O gospodărie veche, un peisaj cunoscut de localnici sau un colț de natură pot căpăta o nouă valoare atunci când sunt privite prin ochii unui pictor. Fiecare lucrare devine o mărturie artistică a locurilor care au inspirat-o.
Meritul unei asemenea inițiative constă și în continuitatea sa. Patru ediții înseamnă patru ocazii de a aduce artiștii mai aproape de comunitate și de a transforma patrimoniul local într-o sursă de inspirație. Pentru Vaideeni, evenimentul reprezintă o oportunitate de promovare culturală, dar și un prilej de a arăta cât de importante sunt rădăcinile și istoria unei localități.
Unsprezece artiști plastici au descoperit și interpretat frumusețile Vaideeniului
La ediția din acest an au participat unsprezece artiști plastici: Laurențiu Ababei, Dorin Apreutesei, Mihai-Marin Cârstea, Gheorghe Coman, Dana Dănilă, Marinella Dumitrescu, Laurențiu Midvichi, Sever Mitrache, Simona Pascale, Klara Pădurean și Anda Simionescu Varga. Fiecare a contribuit cu propria viziune artistică la realizarea unor lucrări inspirate de peisajele, istoria și specificul zonei.
Coordonarea proiectului a fost asigurată de Cătălin Sîiulescu, iar rolul de curator i-a revenit Lilianei Beu. Implicarea acestora, alături de cea a artiștilor și a organizatorilor, a făcut posibilă desfășurarea unei noi ediții și prezentarea publică a lucrărilor realizate în cadrul taberei.
Fotografiile publicate de organizatori surprind o expoziție amenajată în aer liber, într-un cadru natural, unde tablourile au putut fi admirate de vizitatori. Peisaje rurale, case și imagini inspirate de viața satului alcătuiesc o galerie în care Vaideeniul poate fi descoperit din mai multe perspective. Este o formă de promovare care lasă imaginile să vorbească despre frumusețea și farmecul locurilor.
Primăria Vaideeni susține promovarea culturii și a tradițiilor locale
Evenimentul a beneficiat și de implicarea instituțiilor locale, Primăria Comunei Vaideeni numărându-se printre partenerii proiectului. Administrația condusă de primarul Băluță Achim Daniel a evidențiat, prin comunicarea publică dedicată taberei, importanța acestei manifestări pentru promovarea comunei și pentru păstrarea identității sale culturale.
Vaideeniul este cunoscut pentru tradițiile sale, pentru legătura cu viața pastorală și pentru peisajele de la poalele Munților Căpățânii. În acest context, inițiativele care aduc în prim-plan patrimoniul local completează firesc imaginea comunei. Pentru administrația locală, colaborarea cu organizațiile și oamenii implicați în asemenea proiecte reprezintă o oportunitate de a valorifica aceste atuuri și de a le face cunoscute.
Fundația Vaideenii a mulțumit instituțiilor partenere și tuturor celor care au contribuit la organizare. Proiectul cultural a beneficiat și de cofinanțare din partea Consiliului Județean Vâlcea. Dincolo de sprijinul instituțional, un rol important îl are colaborarea dintre organizatori, artiști și comunitatea locală, fără de care asemenea manifestări nu ar putea avea continuitate.
Vernisajul a încheiat o ediție care a adus Vaideeniul mai aproape de iubitorii de artă
Cea de-a patra ediție s-a încheiat cu un vernisaj în cadrul căruia au fost prezentate lucrările realizate de artiști. Expoziția a oferit celor prezenți posibilitatea de a descoperi modul în care peisajele și poveștile Vaideeniului au fost transpuse în pictură, fiecare tablou surprinzând o altă perspectivă asupra locurilor.
Primăria Vaideeni și Fundația Vaideenii au prezentat pe paginile lor de Facebook imagini din timpul evenimentului, precum și o parte dintre lucrările expuse. Mesajele publicate au pus accent pe contribuția artiștilor și pe importanța păstrării patrimoniului cultural. Imaginile arată că o expoziție nu are nevoie neapărat de spațiile unei galerii clasice pentru a pune în valoare arta și frumusețea locurilor care au inspirat-o.
La finalul acestei ediții, Vaideeniul rămâne cu încă un capitol frumos în povestea sa culturală. Tabăra de pictură a demonstrat că tradițiile și peisajele unei comunități pot continua să inspire creații noi, iar arta poate deveni un mijloc accesibil de promovare a locurilor natale. Cu fiecare ediție, „Vaideeni – Istorie în culori” își consolidează locul printre inițiativele culturale care merită continuate și în anii următori.
Întrebări frecvente despre tabăra de pictură din Vaideeni
Când s-a desfășurat tabăra de pictură „Vaideeni – Istorie în culori”?
Cine a organizat tabăra de pictură?
Câți artiști au participat la ediția din 2026?
Unde pot fi văzute imagini de la eveniment?
Ultima oră
Festivalul Toamnei a adus comunitatea împreună la Budești
O zi de sărbătoare pentru copiii din Budești
Toamna a fost sărbătorită într-un mod aparte la Școala Gimnazială din Budești. Pe 23 octombrie 2026, elevii, profesorii și părinții s-au reunit la Festivalul Toamnei, o activitate în care creativitatea copiilor a fost în centrul atenției.
Curtea școlii s-a umplut de culoare, decorațiuni realizate manual și costume inspirate din natură. Cei mici au demonstrat cât de multe lucruri frumoase pot realiza atunci când își folosesc imaginația.
Evenimentul a oferit și părinților ocazia de a petrece timp alături de copii, într-o atmosferă relaxată, departe de programul obișnuit al unei zile de școală.
Creativitatea elevilor, prezentă la fiecare pas
Unul dintre cele mai apreciate elemente ale festivalului a fost varietatea costumelor. Frunzele, florile și materialele decorative au fost transformate în ținute originale, pregătite cu atenție de copii și familiile lor.
Fiecare clasă și-a pus amprenta asupra evenimentului prin propriile amenajări. Mesele au fost decorate cu produse de sezon, preparate de casă și obiecte care amintesc de tradițiile gospodăriilor din zonă.
Dincolo de aspectul festiv, aceste activități le-au oferit elevilor ocazia de a lucra împreună, de a-și prezenta ideile și de a descoperi bucuria unui proiect realizat în echipă.
Primăria Budești, alături de comunitatea școlară
La eveniment au fost prezenți și reprezentanții administrației locale, printre care primarul comunei Budești, Ion Vlădulescu, și viceprimarul Nicolae Dragomir.
Primarul a felicitat copiii, părinții și cadrele didactice pentru munca depusă în organizarea festivalului, apreciind implicarea celor care au contribuit la reușita activității.
Prezența administrației locale la astfel de manifestări este un semn de susținere pentru inițiativele școlare și pentru activitățile care aduc împreună generațiile din comună.
Copiii au învățat și despre responsabilitate
Festivalul a pus în valoare nu doar talentul artistic, ci și preocuparea elevilor pentru mediul înconjurător. În cadrul evenimentului a fost apreciată participarea la o campanie de colectare a deșeurilor electrice și electronice.
Clasa a II-a s-a remarcat prin cantitatea colectată, fiind recompensată pentru implicarea în această activitate.
Este un exemplu despre cum educația poate depăși sala de clasă, transformând grija pentru natură într-o experiență practică și accesibilă copiilor.
O inițiativă care merită continuată
Festivalul Toamnei a arătat că o activitate școlară poate deveni o sărbătoare pentru întreaga comunitate atunci când elevii, profesorii și părinții se implică împreună.
Costumele pregătite cu răbdare, preparatele aduse de acasă și momentele artistice au completat o zi în care copiii au avut ocazia să fie apreciați pentru efortul și creativitatea lor.
Pentru Budești, asemenea inițiative reprezintă o modalitate frumoasă de a păstra legătura dintre școală, familie și comunitatea locală, oferindu-le celor mici amintiri pe care le vor păstra mult timp.
Întrebări frecvente
Când a avut loc Festivalul Toamnei la Budești?
Evenimentul s-a desfășurat pe 23 octombrie 2026.
Cine a participat la festival?
Elevii Școlii Gimnaziale din Budești, profesorii, părinții și reprezentanți ai administrației locale.
Ce activități au fost organizate?
Au avut loc prezentări de costume, amenajări de standuri cu produse de sezon, momente artistice și premieri.
Ultima oră
Malaia a cucerit fotografii prin peisaje și tradiții
Malaia, în centrul unui proiect fotografic deosebit
În perioada 9–11 octombrie 2026, comuna Malaia din județul Vâlcea a devenit locul de întâlnire al unor fotografi pasionați de natură, tradiții și povești autentice. Prima tabără din cadrul proiectului „Descoperă Valea Lotrului – PinPhoto Camps” a adus în prim-plan frumusețea acestei zone, dar mai ales oamenii care îi dau farmec. Timp de trei zile, participanții au descoperit Malaia și împrejurimile sale prin obiectivul aparatului foto, într-o experiență care a îmbinat fotografia cu întâlnirile și poveștile comunității locale.
La eveniment au participat fotografi din București, Timișoara, Lugoj și Vâlcea, reuniți în jurul unei idei simple: Valea Lotrului merită cunoscută și pentru lucrurile care nu apar întotdeauna în prezentările turistice. Proiectul, inițiat de Cătălin Mărgărit și Gabriel Marcu, și-a propus să documenteze patrimoniul natural și cultural al zonei, acordând atenție gospodăriilor, meșteșugurilor, arhitecturii tradiționale și vieții de zi cu zi a localnicilor.
Alegerea comunei Malaia pentru această primă ediție nu a fost întâmplătoare. Așezată într-un cadru natural deosebit, pe Valea Lotrului, localitatea oferă o combinație între peisajele montane, liniștea satelor și tradițiile păstrate de comunitate. Culorile toamnei au completat atmosfera celor trei zile, oferind fotografilor ocazia să surprindă locurile într-o perioadă în care pădurile și munții capătă nuanțe spectaculoase. Dincolo de imaginile realizate, tabăra a reprezentat și o oportunitate de promovare pentru Malaia.
Oamenii locului au dat farmec experienței
Una dintre cele mai frumoase părți ale taberei a fost întâlnirea fotografilor cu localnicii. Potrivit relatării publicate de „Descoperă Valea Lotrului”, Ani Anișoara Bambu i-a primit pe participanți și le-a prezentat tradițiile și gospodăria locală. Astfel de întâlniri au oferit fotografilor posibilitatea de a descoperi viața comunității dincolo de locurile vizitate în mod obișnuit de turiști. O gospodărie, obiectele păstrate în familie sau poveștile gazdelor pot spune uneori mai multe despre identitatea unui loc decât o fotografie panoramică.
Un alt moment al experienței a fost întâlnirea cu Dinu Tertereanu, care le-a arătat participanților cum este prelucrat lemnul pentru obținerea șiței folosite la acoperișurile tradiționale. Meșteșugul, care necesită îndemânare și experiență, reprezintă o parte a patrimoniului local. Prin fotografierea unor asemenea activități, participanții au avut ocazia să documenteze nu doar rezultatul muncii, ci și priceperea oamenilor care păstrează vii aceste ocupații. Sunt detalii care contribuie la înțelegerea istoriei și a specificului Văii Lotrului.
Răzvan Băzărîncă a contribuit, la rândul său, la apropierea participanților de istoria și cultura locală, prezentând povești și informații despre Malaia și Valea Lotrului. Prezența unor oameni care cunosc zona și sunt dornici să vorbească despre ea a adus o dimensiune aparte taberei. Fotografii nu au rămas doar observatori ai peisajului, ci au avut ocazia să înțeleagă mai bine comunitatea. Pentru Malaia, asemenea întâlniri reprezintă o modalitate firească de a-și face cunoscute tradițiile și patrimoniul cultural.
Ospitalitatea din Malaia a făcut diferența
Organizarea taberei a fost posibilă și datorită implicării unor operatori turistici locali, care au răspuns pozitiv inițiativei. Conform mesajului publicat după eveniment, totul a pornit de la o discuție cu fotograful Cătălin Mărgărit, de la PinPhoto, urmată de identificarea unor parteneri dispuși să sprijine proiectul. Pensiunea Alpina s-a numărat printre primii susținători, oferind patru camere pentru cazare și micul dejun inclus. Acest sprijin a contribuit la organizarea activităților într-un cadru primitor.
Inițiativei i s-a alăturat și Căsuța din Pădure Malaia, care i-a invitat pe participanți la masă, completând experiența cu ospitalitatea specifică locului. Ulterior, Terasa Dexi a oferit, la rândul său, o invitație la masă pentru fotografii profesioniști implicați în proiect. Contribuțiile au venit din partea unor gazde care au înțeles că promovarea unei destinații turistice poate începe prin colaborare. Fiecare a ajutat în felul său, iar împreună au contribuit la desfășurarea evenimentului.
Mai mult decât peisaje frumoase de munte
Malaia are avantajul unui cadru natural care poate atrage atenția în orice anotimp. Pădurile, râul Lotru, gospodăriile răspândite între dealuri și apropierea de zonele montane oferă numeroase posibilități pentru fotografie și explorare. În împrejurimi se găsesc și obiective turistice cunoscute, precum lacul Brădișor, cascadele și peisajele de pe Valea Latoriței. Totuși, frumusețea comunei nu se rezumă la aceste atracții. Farmecul locului vine și din atmosfera satelor, din arhitectură și din legătura oamenilor cu tradițiile lor.
Pentru cineva care ajunge pentru prima dată în Malaia, primele impresii pot fi legate de munți și de peisajele Văii Lotrului. Dar adevărata descoperire poate începe atunci când intră în vorbă cu un localnic, află povestea unei gospodării sau vede cum se practică un meșteșug vechi. Tocmai această apropiere de viața locului a fost una dintre calitățile taberei fotografice. Participanții au avut ocazia să privească Malaia nu doar ca pe o destinație de vacanță, ci ca pe o comunitate cu propria istorie și identitate.
Fotografiile duc povestea comunei mai departe
Prima ediție, desfășurată la Malaia în octombrie 2026, a demonstrat că o inițiativă construită în jurul fotografiei poate reuni oameni cu preocupări diferite, de la profesioniști ai imaginii până la gazde și păstrători ai tradițiilor locale. Organizatorii au transmis mulțumiri tuturor celor implicați și au invitat publicul să propună alte locuri, persoane și meșteșuguri care merită documentate. Malaia rămâne astfel punctul de plecare al unei povești vizuale despre Valea Lotrului, o regiune care are încă multe lucruri de arătat celor dispuși să o descopere.
Întrebări frecvente despre tabăra foto din Malaia
- Când a avut loc tabăra de fotografie din Malaia?
- Tabăra s-a desfășurat în perioada 9–11 octombrie 2026, în zona Malaia–Ciungetu, județul Vâlcea.
- Cine a organizat tabăra fotografică?
- Proiectul „Descoperă Valea Lotrului – PinPhoto Camps” a fost inițiat de Cătălin Mărgărit și Gabriel Marcu, cu sprijinul unor parteneri locali.
- Ce au fotografiat participanții?
- Fotografii au urmărit peisajele naturale, gospodăriile, oamenii, meșteșugurile, tradițiile și patrimoniul cultural al Văii Lotrului.
- Cine a sprijinit tabăra din Malaia?
- Printre gazdele și partenerii menționați de organizatori se numără Pensiunea Alpina, Căsuța din Pădure Malaia și Terasa Dexi.
- Unde pot fi urmărite fotografiile realizate?
- Potrivit organizatorilor, fotografiile sunt prezentate treptat prin intermediul proiectului „Descoperă Valea Lotrului”, inclusiv pe pagina sa de Facebook.






